|
Scurtă istorie
O incomensurabilă cantitate de timp s-a scurs în clepsidra Terrei de când a încolţit germenele a ceea ce avea să devină în zilele noastre Jocul de şah. Unde, când şi în ce fel a fost născocită forma primară a “jocului regilor” a rămas încă o enigmă, pe care zeci şi sute de minţi luminate nu au putut-o dezlega. Toate cercetările făcute de-a lunagul veacurilor, atât în memoria pământului, cât şi a cărţilor, nu au dat decât frânturi de informaţii, prea disparate însă pentru a le putea pune cap la cap în vederea construirii lanţului care să ne ducă la geneză.
1.De la legende spre adevăr
Iata numai câteva din cele mai circulate legende, izvorâte din anonimatul colectiv, care fac deseori deliciul cititorilor:
- Surse mai puţin clare ni-l indică pe Sem, fiul biblicului Noe, ca inventator al jocului de şah, bineînţeles sub o formă simplistă, care, pregătindu-se să întâmpine celebrul “potop”, s-a gândit să ia pe vasta corabie a tatălui său şi unele jocuri cu care să se distreze în lungile şi plictisitoarele zile şi nopţi de ploaie, prevestite… de profeţi.
- Un cronicar chinez din sec. X î.Hr. povesteşte în cuvinte admirative cum a asistat la o “luptă cu fildeşi între doi chinezi foarte inteligenţi”, ce se desfăşura pe o tablă cu 361 de “locuri de întâlnire”, dăruită poporului chinez de unul din prea înţelepţii împăraţi ai dinastiei Shang din sec. XVI î.Hr. Din datele cuprinse în cronică se înţelege că este vorba de jocul japonez Go sau Go-Bang.
- O altă legendă este legată de astădată de “Veacul de aur” al regatului Israel, din timpul domniei înţeleptului Solomon (973-933 î.Hr.), care, pe lângă “Cântarea Cântărilor” şi construcţia fastuosului ansamblu arhitectural al templului şi palatului regal din Ierusalim, este considerat şi autorul jocului de şah pe care, se spune, l-a dat poporului său spre “dezlegarea minţilor şi desfătare”.
- În replică, din literatura elenă se desprinde ipoteza creării şahului de către Aristotel, întemeietorul ”Şcolii peripatetice” din Atena, care în perioada 343-323 î.Hr. a fost dascălul lui Alexandru cel Mare. După unele surse istorice, celebrul rege macedonean ar fi fost un foarte bun jucător de ceva asemănător şahului, dar întrebarea care se pune este aceea dacă a învăţat jocul de la Aristotel sau de la ilustrul său captiv, regele persan Darius al III-lea, căzut în mâinile lui Alexandru Macedon în bătalia de la Issos din anul 333 î.Hr.
|
|
BluePink