|
Bobby Fischer
(1943 - 2008)
|
Robert (Bobby) James Fischer (n. 9 martie 1943, Chicago, Illinois, SUA - d. 17 ianuarie 2008, Reykjavík Islanda) a fost un jucător de şah american, al unsprezecelea campion mondial (1972-1975).
La 6 ani învaţă să joace şah, mai târziu înscriindu-se la „Clubul de şah” din Manhattan.
În 1958, la vârsta de 15 ani, la interzonalul de la Portorož, se clasează pe locurile 5-6 şi devine cel mai tânăr mare maestru.
La 19 ani câştigă Interzonalele de la Stockholm, dar se clasează doar al patrulea la turneul candidaţilor. La 24 de ani (1967), la Interzonalele de la Sousse, câştigă 8,5 puncte în primele 10 jocuri, dar apoi se retrage, ieşind astfel din competiţia pentru titlul mondial, deşi se credea că va ajunge cel mai tânăr campion mondial din istoria şahului.
Interzonalul din 1970 s-a ţinut la Palma de Mallorca, pe care l-a câştigat cu 18.5-4.5 (+15=7-1). Câştigă titlul după meciul de la Reykjavik (Islanda, 11 iulie - 3 septembrie 1972), când îl învinge pe Boris Spasski (scor: 12,5 - 8,5; prima partidă a fost pierdută de chalanger, care a cerut să fie scoase din sală camerele de filmat, care îl deranjau; a doua partidă a fost pierdută de chalanger prin neprezentare; ţinând seama că la scor egal campionul en tirte îşi păstra titlul, handicapul era deja enorm, dar a fost surmontat). În preliminariile acestui campionat pentru coroana supremă, Boby Fischer i-a învins mai intai pe Mark Taimanov cu 6-0 apoi pe Bent Larsen tot cu 6-0 scoruri nemaintalnite in istoria moderna a sahului si in finala candidatilor la invins pe Tigran Petrosian (6,5 - 2,5). După victoria în faţa lui Spasski, a devenit şahistul cu cel mai mare ELO din istoria şahului. (Coeficienţii ELO ai şahiştilor de după Kasparov nu mai reflectă realitatea, deoarece sunt realizaţi în turnee special făcute pentru creşterea coeficientului). Fischer a întrerupt supremaţia de circa 25 de ani a şcolii de şah sovietice. Meciul său cu Spasski a fost supranumit "Meciul secolului". În perioada 3-24 aprilie 1975, FIDE a organizat meciul de Campionat Mondial, Boby Fischer avându-l drept chalanger pe Anatoli Karpov. Nu s-a prezentat la meci şi a fost declarat învins. Fischer a declarat, după victoria în meciul cu Spasski, că va păstra titlul de campion mondial până la sfârşitul vieţii sale.
După câştigarea titlului, Fischer nu a mai participat la competiţii oficiale timp de aproape 20 de ani.
În 1992 a jucat meciul “revanşei secolului”, împotriva lui Boris Spasski, în Iugoslavia aflată sub embargo NATO. Înaintea meciului a fost filmat scuipând pe ordinul SUA care îi interzicea să joace. Ca urmare, a fost declarat persoană non-grata pe teritoriul SUA şi, se spune, a intrat în urmărirea Interpolului.
O vreme s-a refugiat în Ungaria. Începând din 2000 a locuit în Filipine şi Japonia, împreună cu Miyoko Watai, preşedinta „Asociaţiei Japoneze de Şah”. În 2005, ca urmare a hărţuielilor la care era supus din partea autorităţilor americane şi japoneze, solicită şi primeşte cetăţenia islandeză.
Fischer suferea de o boală de rinichi degenerativă, care s-a agravat în octombrie 2007. La mijlocul lunii ianuarie 2008 condiţia lui s-a deteriorat brusc, în ziua de 17 murind în apartamentul său din Reykjavik. |
BluePink 
